Mancarea facuta cu dragoste transmite o stare de bine

O fata indragostita lulea gateste la inaugurarea unui restaurant de lux. La felul intai, oaspetii incep sa planga incetisor, sa-si reverse emotiile cu toata sinceritatea, ca si cum s-ar fi aflat intr-un cabinet de psihoterapie, nu intr-un restaurant.

Publicat: Miercuri, 29 Decembrie 2010, 00:00 | Actualizat Luni, 02 Iulie 2012, 04:50

Luni, Marți și Miercuri de la 20:30, Nea Mărin se întoarce! Poftiți pe la noi: Poftiți în Dobrogea, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Formula 1™ se vede în AntenaPLAY! Nu rata Marele Premiu din Imola pe 19 mai, de la 19:45 în AntenaPLAY!

Hainele pompoase, bijuteriile scumpe, aparentele si aerele specifice bogatilor nu mai conteaza; emotiile se revarsa cu sinceritate. Toti plang, dar au un plans fericit, extatic, vindecator. Oaspetii se simt in al „noualea" cer!

La felul doi, toti devin ca niste roboti, care au miscari lente, din ce in ce mai lente. Sute de oameni sunt... in meditatie in vreme ce mananca. Sunt in extaz, pur si simplu! Fata care gateste isi pune mainile in cap si vrea sa dea bir cu fugitii, dar o femeie care nu gustase bucatele o linisteste: „Glumesti? Iti dai seama ce minunat este? Sentimentele tale se transmit mancarurilor!".

Acesta a fost subiectul unui film difuzat de Euforia TV in seara de 26 decembrie. Anul trecut (tot in perioada Sarbatorilor de iarna) am vazut un film asemanator, care avea ca subiect initierea in prepararea unui fel de mancare, una care era imposibil de preparat fara a fi un mare maestru „initiat"! De ce? Pentru ca ingredientele preluau trairile interioare ale bucatarului.

Daca acesta avea un moment de furie, consumatorii deveneau furiosi. Daca bucatarul plangea, plangeau in cor toti cei care mancau. De aceea bucatarul trebuia sa fie un initiat, adica o fiinta cu sufletul curat, capabila sa-ti controleze gandurile si emotiile negative. As fi spus, poate, ca filmele... exagereaza daca luni seara n-as fi fost invitata la un restaurant „pentru domni, doamne si musterii", cum scria pe meniu, unde patronul era chiar... un soi de „guru" al mancarurilor, intocmai ca bucatarii din filme.

Picanteriile si subtilitatile marii arte culinare au fost la fel de interesante si delicioase, ca si specialitatile care le generau oaspetilor trairi interesante, poate nu la fel de evidente ca acelea din filme, dar... pe aproape. Intalnirea cu acest domn a fost ca o completare frumoasa, pe care realitatea o adus-o fictiunii, pentru a ne convinge ca sentimentele noastre se imprima in bucate!

Este, oare, posibil sa le transmitem bucatelor lacrimile de fericire, starea de extaz, de bucurie, de tristete, de furie, gandurile frumoase, ca si pe cele urate? Se pare ca... se intampla asa. Daca ne gandim la faptul ca toate formele din univers emit o energie si au structura vibrationala proprie, atunci si alimentele, si obiectele, si animalele, si florile, si oamenii, si fluturii, si zidurile au o energie specifica.

In consecinta, ele sunt pasibile sa receptioneze si sa transmita energie. Dincolo de perceptiile pe care le avem prin simturile obisnuite, de tip gust, miros, pipait sau prin vaz (impactul vizual al mancarurilor este la fel de important ca si gustul), noi percepem si la nivel energetic. Acest tip de perceptie inglobeaza intregul spectru emotional, mental si spiritual pe care-l transmite „bucatarul" atunci cand prepara o mancare. A gati cu dragoste inseamna, iata, a transmite dragostea celor care mananca. A gati cu furie inseamna a le transmite furia celorlalti. Poate ca de aceea mancam bucate triste sau bucate fericite.

Poate ca de aceea unele dintre ele ne tulbura fizic si emotional, iar altele ne fac sa ne simtim vii si fericiti. Unele ne energizeaza si altele ne adorm la fel de viguros si de tulburator ca si alcoolul. Daca sentimentele noastre se transmit prin mancare, atunci ar trebui sa intram in bucatarie ca intr-un altar (acum imi amintesc ca femeile de la tara ii spun Tatal Nostru cozonacului si fac cruce pe el).

Sunt si oameni inconstienti de comuniunea noastra cu hrana, care injura si dracuiesc in timp ce gatesc, se gandesc la toate relele si apoi vad cum cei ce mananca sufera de indigestie, au balonari, se simt obositi, constipati sau nervosi! Alimentele ar putea fi cu adevarat forme capabile sa receptioneze emotii si ganduri si sa le transmita celorlalti.

Si, daca-i asa, sa intram in bucatarie cu dragoste si sa facem precum o cunostinta de-a mea, care „le canta" intotdeauna bucatelor. Sa intram in bucatarie atenti la gandurile si la sentimentele noastre si sa ne amintim ca mancarea este un „dar" pentru sufletul si trupul celorlalti atunci cand o preparam cu dragoste.

Citeste si Jurnalul National